Reactorul 1 de la Cernavodă a fost repornit. România produce din nou energie nucleară cu ambele unități, după oprirea uneia dintre ele

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă funcționează din nou cu ambele reactoare conectate la Sistemul Energetic Național, după ce Unitatea 1 a fost repornită în noaptea de vineri spre sâmbătă, 14 noiembrie 2026. Revenirea reactorului reprezintă o evoluție importantă pentru securitatea energetică a României, în condițiile în care centrala asigură, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din producția națională de electricitate. La câteva ore de la reconectare, energia nucleară furniza aproape 1.000 MW, iar România înregistra un ușor excedent de producție față de consumul intern.

Potrivit datelor Transelectrica, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă a fost sincronizată cu rețeaua națională sâmbătă, la ora 01:00, după perioada în care nu a livrat energie electrică în sistem.

Repunerea în funcțiune se desfășoară gradual, puterea reactorului urmând să crească progresiv până la atingerea nivelului nominal, estimată pentru duminică, 15 noiembrie, la ora 07:00.

La ora 12:16, cele două unități nucleare produceau împreună aproximativ 983 MW, reprezentând 16,13% din întreaga cantitate de energie electrică generată în România la momentul respectiv.

Această valoare reprezintă contribuția cumulată a celor două reactoare, nu producția exclusivă a Unității 1.

De ce este importantă revenirea reactorului în sistemul energetic

Centrala de la Cernavodă este singura centrală nuclearoelectrică din România și unul dintre principalii producători de energie electrică ai țării.

Cele două unități utilizează tehnologia canadiană CANDU 6, bazată pe reactoare cu apă grea, și au fiecare o putere electrică netă de aproximativ 650 MW.

În condiții normale de funcționare, centrala poate furniza împreună aproximativ 1.300 MW, contribuind semnificativ la acoperirea consumului național.

Spre deosebire de centralele eoliene și fotovoltaice, a căror producție depinde de condițiile meteorologice, reactoarele nucleare pot asigura energie în mod continuu, cu excepția perioadelor de oprire pentru mentenanță, realimentare cu combustibil sau intervenții tehnice.

Prin urmare, indisponibilitatea uneia dintre unități reduce o sursă importantă de producție stabilă, iar diferența trebuie compensată prin alte centrale sau prin importuri.

Revenirea Unității 1 înseamnă recuperarea treptată a acestei capacități de producție și reducerea presiunii asupra celorlalte surse de energie.

România a trecut de la importuri în timpul nopții la exporturi la prânz

Datele privind funcționarea Sistemului Energetic Național arată că România a înregistrat fluctuații importante ale balanței dintre producție și consum în cursul zilei de sâmbătă.

În jurul orei 05:00, producția internă se situa între 4.750 și 4.800 MW, în timp ce consumul era de aproximativ 5.300–5.400 MW. Diferența a fost acoperită prin importuri de energie electrică.

Ulterior, odată cu creșterea producției interne, inclusiv a celei fotovoltaice după răsărit, deficitul s-a redus.

La ora 12:16, datele Transelectrica indicau următoarea situație:

  • Producție totală: aproximativ 6.085 MW;
  • Consum intern: aproximativ 5.973 MW;
  • Excedent de producție: aproximativ 111 MW;
  • Producție nucleară: 983 MW, reprezentând 16,13% din total.

România revenise astfel la o balanță energetică pozitivă, cu posibilitatea de a exporta o cantitate redusă de electricitate.

Excedentul înregistrat la prânz nu poate fi atribuit exclusiv repornirii Unității 1, întrucât producția din surse regenerabile și evoluția consumului influențează permanent echilibrul sistemului.

Gazele naturale, vântul și energia solară au avut cele mai mari contribuții

La momentul analizat, cea mai mare cantitate de energie electrică provenea din centralele pe hidrocarburi, în principal gaze naturale, care furnizau aproximativ 1.503 MW.

Centralele eoliene produceau 1.483 MW, fiind aproape la același nivel cu producția din hidrocarburi.

Energia fotovoltaică asigura aproximativ 996 MW, iar cea nucleară, 983 MW.

Hidrocentralele contribuiau cu 539 MW, centralele pe cărbune cu 519 MW, iar biomasa cu 72 MW.

Împreună, sursele regenerabile reprezentau aproximativ jumătate din producția națională de energie electrică la acel moment.

Adăugarea producției nucleare ridica ponderea surselor care nu generează emisii directe de dioxid de carbon în timpul producerii electricității la aproximativ două treimi.

Aceste ponderi reprezintă situația dintr-un anumit moment al zilei și nu trebuie confundate cu structura producției energetice pe întregul an.

De ce au fost oprite reactoarele de la Cernavodă

Revenirea Unității 1 în sistemul energetic încheie o perioadă dificilă pentru centrala nucleară, marcată de opriri succesive și probleme tehnice.

Prima oprire importantă a avut loc pe 28 iulie 2026, când Unitatea 1 a fost deconectată controlat de la rețeaua națională, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost oprită și Unitatea 2. Scăderea debitului fluviului a afectat condițiile necesare funcționării centralei.

După reluarea procedurilor de pornire, Unitatea 1 a fost reconectată la sistem vineri, 6 noiembrie, însă a fost din nou deconectată în seara zilei de 9 noiembrie.

De această dată, cauza a fost o defecțiune apărută în partea convențională a instalației, asociată echipamentelor utilizate pentru producerea electricității, nu sistemelor nucleare propriu-zise.

Nuclearelectrica a precizat că incidentul nu a avut impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului înconjurător.

Inițial, compania programase reconectarea Unității 1 pentru 12 noiembrie, însă termenul a fost amânat pentru finalizarea lucrărilor de remediere în condiții de siguranță.

Distribuie articolul

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *