Mâncarea care altfel ar ajunge la gunoi poate însemna masa de mâine pentru un copil, un vârstnic singur sau o familie care nu își permite să cumpere suficiente alimente. În zece ani de activitate, Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România a transformat surplusul alimentar în peste 96 de milioane de porții de hrană, distribuite către aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile, prin intermediul a 910 organizații neguvernamentale partenere.
Datele au fost prezentate miercuri, 28 octombrie, de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), care marchează în această toamnă un deceniu de la înființarea primei Bănci pentru Alimente din țară.
Potrivit organizației, până la sfârșitul lunii iunie 2026, rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse, dintre care peste 44.000 de tone de alimente salvate de la risipă, peste 4.000 de tone de hrană donate prin Colecta Națională de Alimente și peste 1.800 de tone de produse nealimentare.
Cum ajunge mâncarea din magazine la oamenii care au nevoie de ea
În fiecare zi, producătorii, distribuitorii și magazinele rămân cu produse care nu mai pot fi comercializate din diferite motive, deși sunt încă sigure pentru consum.
Poate fi vorba despre stocuri prea mari, ambalaje ușor deteriorate, erori de etichetare sau alimente care se apropie de data expirării.
În loc să fie aruncate, acestea pot fi donate Băncilor pentru Alimente, care le colectează, le verifică și le distribuie gratuit către organizații caritabile.
Produsele sunt transportate, inclusiv cu autoutilitare frigorifice, către depozite regionale, de unde ajung la cantine sociale, centre pentru copii, adăposturi de noapte, cămine de bătrâni și alte servicii destinate persoanelor vulnerabile.
Rețeaua cuprinde nouă Bănci Regionale, inclusiv una la Galați și una la Roman, care fac parte din sistemul național de recuperare și redistribuire a alimentelor.
De la 50 la 80 de persoane hrănite zilnic
Un exemplu al impactului acestui sistem vine de la Fundația Emmaus Iași, parteneră a Băncii pentru Alimente Roman.
Reprezentanții fundației spun că, înainte de colaborare, asigurarea unei mese calde zilnice pentru 50 de persoane fără adăpost costa aproximativ 12.000 de euro pentru trei luni. Prin primirea alimentelor donate, cheltuielile directe pentru hrană au scăzut considerabil.
„În momentul de faţă costul s-a redus la necesarul pentru utilităţi, deci undeva la 300 lei pe lună. De la 50 de persoane pe zi ajungem în sezonul rece până la 80 de persoane care vin şi iau masa”, au explicat reprezentanții fundației, potrivit comunicatului FBAR.
Pe lângă reducerea costurilor, alimentele primite au permis și diversificarea meniurilor oferite beneficiarilor.
„Mâncarea nu este doar pentru a potoli foamea, este un liant, este ceea ce ne aduce împreună, este ceea ce îi face pe oameni să se deschidă şi să ne accepte pe noi, cei care vrem să întindem o mână”, au mai transmis reprezentanții fundației.
Un leu poate însemna două mese
Federația Băncilor pentru Alimente arată că eficiența sistemului poate fi exprimată printr-un calcul simplu: un leu oferit pentru susținerea activității rețelei permite salvarea unui kilogram de hrană, echivalentul a două mese pentru persoane vulnerabile.
Estimarea se bazează pe costurile operaționale ale rețelei, fiind luată în calcul o cantitate de 500 de grame de alimente pentru o masă.
„Lupta împotriva foamei nu începe cu producerea mai multor alimente, ci cu preţuirea şi redirecţionarea responsabilă a celor pe care le avem deja. Mâncarea pe care o salvăm de la risipă reprezintă, în cel mai concret mod, masa de mâine pentru un copil dintr-un centru de zi sau pentru un bunic singur”, a declarat Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.
Acesta subliniază că infrastructura necesară există deja, însă este nevoie ca mai multe companii să aleagă donarea produselor în locul eliminării lor.
„Avem infrastructura şi reţeaua de ONG-uri pregătite; tot ce avem nevoie este ca tot mai multe companii să aleagă donarea în locul irosirii”, a adăugat Romuald Bulai.
Apel către companiile care au surplus alimentar
Federația Băncilor pentru Alimente încurajează producătorii agricoli, procesatorii, distribuitorii și comercianții să introducă donarea surplusului alimentar în activitatea lor obișnuită.
Potrivit organizației, legislația privind diminuarea risipei alimentare oferă facilități fiscale operatorilor economici care donează produse, inclusiv deductibilitatea cheltuielilor aferente alimentelor transferate și un regim favorabil în privința TVA.
Companiile interesate să colaboreze cu rețeaua pot solicita informații la adresa [email protected].
Într-o țară în care, potrivit datelor citate de FBAR, peste 27,4% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, recuperarea alimentelor care pot fi consumate în siguranță reprezintă o resursă importantă pentru organizațiile care sprijină persoanele aflate în dificultate.