Nicușor Dan, derapaj la Cotroceni: un jurnalist, interzis la conferințele de presă. Explicațiile privind anularea alegerilor, amânate din nou

 

Președintele Nicușor Dan a încheiat o conferință de presă la Palatul Cotroceni cu un anunț care ridică semne de întrebare privind relația sa cu presa: jurnalistului de investigație Ovidiu Vanghele i-ar fi fost interzis accesul la viitoarele conferințe de presă ale Președinției, pe durata mandatului prezidențial. Anunțul a venit după o întrebare incomodă despre justiție, la finalul unei întâlniri în care șeful statului a oferit mai multe răspunsuri evazive și a amânat, încă o dată, prezentarea explicațiilor privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024.

Conferința de presă de la Cotroceni, prima de acest tip după aproape un an, se anunța o ocazie pentru clarificarea unor subiecte importante, de la funcționarea justiției și relația dintre instituțiile statului până la circumstanțele anulării alegerilor prezidențiale.

Finalul a adus însă un episod neașteptat, care a mutat atenția de la răspunsurile președintelui la modul în care acesta înțelege să gestioneze întrebările incomode ale jurnaliștilor.

Ovidiu Vanghele, jurnalist la Centrul de Investigații Media, l-a întrebat pe Nicușor Dan despre procurorul general Cristina Chiriac și despre un vot din CSM care ar fi vizat cercetarea acesteia.

„A votat să nu fie cercetată în CSM. Acest lucru face parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români în campanie?”, a întrebat jurnalistul.

În locul unui răspuns pe fondul problemei ridicate, președintele i-a comunicat că dispusese anterior restricționarea accesului său la conferințele de presă de la Cotroceni.

„Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu”, i-a spus Nicușor Dan.

Președintele nu a explicat, în acel schimb de replici, care au fost afirmațiile considerate injurioase și nici în baza căror reguli ar fi fost dispusă interdicția.

Episodul amintește de conflictele dintre Donald Trump și jurnaliștii americani, în care accesul reprezentanților presei la evenimente oficiale a devenit subiect de dispută. Dincolo de asemănarea de atitudine, cazul de la Cotroceni ridică o problemă de principiu: poate șeful statului să decidă excluderea unui jurnalist de la conferințele de presă în urma unui conflict personal?

Faptul că un jurnalist pune întrebări incomode nu îl exonerează de obligația de a respecta regulile profesionale, dar nici nu justifică automat limitarea accesului la informațiile de interes public. Iar o asemenea decizie, dacă este menținută, necesită explicații clare și transparente din partea Administrației Prezidențiale.

Anularea alegerilor, subiectul pentru care românii mai au de așteptat

Dincolo de incidentul cu jurnalistul Ovidiu Vanghele, conferința a lăsat fără un răspuns concret una dintre cele mai importante întrebări adresate președintelui: când vor afla românii explicațiile complete privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024?

La aproape doi ani de la decizia fără precedent, Nicușor Dan nu a prezentat analiza promisă și nici nu a mai avansat un termen pentru publicarea acesteia.

Președintele a afirmat că documentul va fi făcut public, dar a precizat că nu mai dorește să ofere estimări privind momentul prezentării lui.

Cu alte cuvinte, explicațiile rămân promise, însă data la care cetățenii le vor primi este, din nou, necunoscută.

Este cu atât mai relevant cu cât anularea alegerilor a produs o criză majoră de încredere în instituțiile statului. Într-un asemenea context, prezentarea unor explicații complete, documentate și accesibile publicului nu este doar o chestiune de calendar prezidențial, ci una de transparență instituțională.

În locul clarificărilor așteptate, conferința a început cu considerații privind situația economică a României, menținerea ratingului de țară și perspectivele investițiilor.

Nicușor Dan a vorbit și despre AUR, afirmând în repetate rânduri că îi simpatizează pe alegătorii formațiunii, dar nu și partidul, pe care l-a caracterizat drept „un partid populist”, „un partid izolaționist” și „un pericol pentru România”.

Președintele a susținut că s-a opus alegerilor anticipate și participării AUR la guvernare, apreciind că un asemenea scenariu ar fi putut conduce la retrogradarea ratingului României.

Justiția, între întrebările jurnaliștilor și răspunsurile președintelui

O parte importantă a conferinței a fost dedicată problemelor din sistemul judiciar, însă mai multe dintre răspunsurile șefului statului au rămas la nivelul unor aprecieri generale.

Ioana Bogdan, de la G4Media, l-a întrebat despre absența marilor dosare de corupție din activitatea parchetelor.

„Eu cred intuitiv că există o dinamizare a activității parchetelor”, a răspuns Nicușor Dan.

Formularea nu a fost însoțită, în relatarea conferinței, de date concrete care să susțină această evaluare.

La rândul său, Loredana Diacu, de la Epoch Times, a adus în discuție accesul la arhivele fostei Securități și activitatea CNSAS, în contextul măsurilor de desecretizare luate în Ungaria.

„Mărturisesc că nu am avut o preocupare în direcția asta, evident susțin orice formă de cunoaștere a istoriei recente”, a declarat președintele.

Un schimb de replici mai tensionat a avut loc cu Sebastian Zachmann, care a cerut explicații privind lipsa unei reacții prezidențiale în cazul magistraților care au semnalat public probleme din justiție și care ulterior s-au confruntat cu proceduri disciplinare.

„De ce ați tăcut dacă anterior le-ați cerut magistraților să vorbească, să aibă curaj?”, l-a întrebat jurnalistul.

Nicușor Dan a explicat că energia sa a fost consumată de procesul formării Guvernului și că acum este pregătit să reia dialogul.

Când jurnalistul a invocat numele unor magistrați, președintele a solicitat documente care să demonstreze situațiile reclamate.

„Fiecare dintre ei ar trebui, în opinia mea, să vină cu un extras din acea decizie a Inspecției Judiciare, cu un extras din plângerea lor față de plenul CSM, cu ce a spus CSM-ul și cu justificarea că ei au dreptate”, a spus Nicușor Dan.

Ulterior, Laurențiu Ungureanu, de la HotNews.ro, i-a atras atenția că judecătoarea Sorina Marinaș ar fi transmis deja un asemenea dosar către Președinție.

„Nu am cunoștință dacă le-a transmis. Sigur au fost văzute de colegul meu, dar eu nu am avut această dezbatere cu dumnealui”, a răspuns șeful statului.

Schimbul de replici a evidențiat diferența dintre disponibilitatea declarată a președintelui de a asculta problemele magistraților și nivelul său de informare asupra unor cazuri concrete aduse în atenția instituției.

Întrebări despre șeful SPP și listele CSM

Sebastian Zachmann a ridicat și problema prezenței generalului Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, la o cină la care Nicușor Dan a participat la Timișoara, alături de mitropolitul Banatului, Ioan Selejan.

„Credeți că e relevant?”, a replicat președintele, răspunzând printr-o altă întrebare.

Tema SPP a revenit atunci când Ioana Moldoveanu, de la Snoop.ro, a cerut explicații privind nedepunerea declarației de avere de către Lucian Pahonțu.

„Sunt convins că va răspunde și vă va explica”, a fost răspunsul președintelui, menținut și după insistențele jurnalistei.

O conferință cu multe întrebări, dar cu puține clarificări decisive

Pe parcursul întâlnirii au fost abordate și relația dintre PSD și AUR, colaborarea cu premierul Ilie Bolojan, cursul leu-euro, contractul cu Rheinmetall, situația politică din Germania și declarațiile Laurei Codruța Kovesi.

Întrebat de Marius Gîrlașiu, de la Antena 1, despre colaborarea parlamentară dintre PSD și AUR, președintele a răspuns printr-o comparație numerică:

„1 e mai mic decât 464, adică e foarte greu ca un președinte să influențeze o dinamică a Parlamentului.”

În privința unei declarații a Laurei Codruța Kovesi, care i-ar fi urat „somn bun”, Nicușor Dan s-a limitat la o remarcă:

„O declarație neașteptată pentru o doamnă.”

După aproape un an fără o conferință de presă deschisă întrebărilor pe teme diverse, întâlnirea de la Cotroceni a oferit jurnaliștilor posibilitatea de a aduce în discuție subiecte sensibile. Acest lucru este important, dar nu suficient.

Rămân întrebările despre anularea alegerilor, despre reacția instituțiilor la problemele semnalate în justiție și despre transparența unor structuri ale statului.

Iar peste toate se adaugă acum o altă problemă: relația președintelui cu presa.

La o conferință de la care publicul aștepta explicații despre una dintre cele mai grave crize electorale din istoria recentă a României, Nicușor Dan nu a oferit un termen pentru prezentarea acestora, dar a găsit prilejul să anunțe că un jurnalist nu ar mai trebui să intre la conferințele sale de presă.

O diferență de atitudine care merită, la rândul ei, explicații.

 

Distribuie articolul

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *