Diploma de facultate nu mai este suficientă pentru a asigura o intrare rapidă pe piața muncii. Doar 58,2% dintre absolvenții de licență din promoția 2024 aveau un loc de muncă la un an de la terminarea studiilor, comparativ cu 76,3% în cazul promoției 2020, evaluată la același interval. Datele apar într-un studiu realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.
Cercetarea, intitulată „De la universitate la piața muncii: Studiul privind angajabilitatea absolvenților de învățământ superior din România (2026)”, analizează parcursul profesional al absolvenților din promoțiile 2020 și 2024, la cinci ani, respectiv la un an de la finalizarea studiilor.
Rezultatele evidențiază dificultățile întâmpinate de tineri la începutul carierei, dar și importanța experienței profesionale acumulate încă din timpul facultății.
Doar unul din trei absolvenți de licență lucrează în domeniul studiat
Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării privește legătura dintre studiile universitare și locurile de muncă obținute după absolvire.
Potrivit raportului, doar 32,8% dintre absolvenții de licență din 2024 lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, față de 48,5% în cazul promoției 2020.
Mai mult, aproximativ o treime dintre absolvenții angajați ocupă posturi pentru care nivelul studiilor universitare depășește cerințele locului de muncă.
Aceste rezultate ridică semne de întrebare privind corelarea programelor universitare cu nevoile angajatorilor și capacitatea pieței muncii de a valorifica pregătirea absolvenților.
Experiența profesională din timpul facultății poate face diferența
Aproximativ 60% dintre absolvenții participanți la studiu au lucrat în timpul facultății, iar cercetarea identifică o asociere între această experiență și integrarea ulterioară pe piața muncii.
În schimb, jumătate dintre absolvenți declară că nu au avut posibilitatea de a efectua un stagiu de practică.
Raportul arată că persoanele care nu au beneficiat de astfel de stagii sunt de cel puțin două ori mai frecvent supracalificate pentru locurile de muncă ocupate.
Accesul la experiențe practice este mai redus în cazul absolvenților proveniți din mediul rural și al celor care sunt primii membri ai familiei care urmează studii universitare.
Absolvenții câștigă mai mult în lei, dar nu și în raport cu salariul mediu
Studiul analizează și veniturile obținute după terminarea facultății.
La un an de la absolvire, câștigul net median al respondenților reprezintă aproximativ 73% din câștigul salarial mediu net la nivel național, comparativ cu 77% în ediția anterioară a cercetării.
Deși veniturile nominale au crescut, poziția relativă a tinerilor absolvenți față de media salarială din economie nu s-a îmbunătățit.
Diferențele salariale sunt asociate, între altele, cu nivelul ocupației, ciclul de studii absolvit și regiunea în care se află angajatorul.
Inteligența artificială schimbă cerințele de pe piața muncii
Un alt rezultat al cercetării arată că 84,3% dintre absolvenți consideră importante recalificarea și perfecționarea profesională.
Participanții își evaluează relativ bine competențele digitale de bază, dar manifestă mai puțină încredere în abilitățile avansate și în utilizarea instrumentelor de inteligență artificială.
Cei care folosesc frecvent astfel de instrumente se declară pregătiți pentru provocările aduse de inteligența artificială de aproape două ori mai des decât persoanele care le utilizează rar.
Datele subliniază necesitatea adaptării pregătirii universitare la schimbările tehnologice și a dezvoltării competențelor practice.
La cinci ani după facultate, aproape 89% dintre absolvenți lucrează
Situația profesională se îmbunătățește odată cu trecerea timpului. La cinci ani de la terminarea studiilor, 88,9% dintre absolvenții promoției 2020 erau ocupați.
Totuși, integrarea profesională nu înseamnă automat și satisfacție personală sau financiară.
Doar 58,7% dintre absolvenții evaluați la cinci ani de la terminarea studiilor se declară fericiți, comparativ cu 71,7% în ediția precedentă a cercetării. De asemenea, numai puțin peste o treime afirmă că veniturile le permit un trai decent.
Ce ar trebui să schimbe universitățile
Concluziile studiului indică necesitatea unei colaborări mai strânse între universități și angajatori, prin extinderea stagiilor de practică, dezvoltarea competențelor cerute de piața muncii și adaptarea programelor de studii la transformările economice și tehnologice.
Pentru tinerii din Vrancea care se pregătesc să aleagă o facultate, rezultatele reprezintă un argument în favoarea evaluării nu doar a specializării dorite, ci și a oportunităților de practică și a perspectivelor profesionale oferite după absolvire.
Cercetarea are însă limite importante. Raportul se bazează pe răspunsurile a 558 de absolvenți, iar autorii avertizează că dimensiunea redusă a eșantionului și rata scăzută de răspuns impun prudență în interpretarea rezultatelor, în special pentru anumite categorii de respondenți.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Adaptarea ofertei educaționale la solicitările pieței muncii prin fundamentarea politicilor din domeniu pe bază de date”, finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027.
Sursa: MEC