Cât de mare va fi deficitul bugetar al României la sfârșitul acestui an și ce măsuri pregătește Guvernul pentru reducerea lui? Sunt întrebările la care Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îi cere premierului Luca Niculescu să răspundă în Parlament, pe 2 noiembrie. Formațiunea solicită explicații clare despre situația finanțelor publice și despre modul în care Executivul intenționează să reducă deficitul fără taxe noi și fără diminuarea investițiilor.
Grupul parlamentar AUR din Camera Deputaților a anunțat că îl cheamă pe prim-ministrul Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, pentru a prezenta situația deficitului bugetar și măsurile concrete avute în vedere pentru următorii ani.
Potrivit comunicatului transmis de formațiune, premierului i se solicită să explice atât nivelul estimat al deficitului pentru 2026, cât și diferențele dintre cele două metode de calcul utilizate în raportările bugetare: deficitul cash, care reflectă încasările și plățile efective, și deficitul ESA, calculat potrivit metodologiei europene.
AUR cere explicații despre reducerea deficitului până în 2030
Una dintre principalele întrebări adresate Guvernului privește modul în care România ar putea ajunge la un deficit de 2,8% din PIB în 2030, fără introducerea unor taxe suplimentare și fără reducerea investițiilor publice.
AUR solicită o listă a măsurilor prevăzute pentru perioada 2027–2030, cu impactul financiar estimat al fiecăreia, exprimat în lei, precum și clarificarea țintei bugetare pentru anul 2028.
Formațiunea cere explicații și în legătură cu estimările pentru anul în curs. Potrivit cifrelor invocate în comunicat, ținta deficitului cash pentru 2026 este de 6,2% din PIB, în timp ce deficitul ESA este estimat la 6% din PIB.
Reprezentanții AUR vor să afle de ce raportul dintre cele două valori este diferit față de anii 2024 și 2025 și ce plăți aferente anilor anteriori ar putea explica această situație.
„Deficitul bugetar nu poate fi redus doar pe hârtie”
În comunicatul transmis presei, AUR susține că Guvernul trebuie să prezinte măsuri verificabile, nu doar angajamente generale privind reducerea cheltuielilor.
„Premierul are obligaţia să vină în faţa Parlamentului cu cifre, măsuri şi termene precise, nu cu noi promisiuni. Deficitul bugetar nu poate fi redus doar pe hârtie, iar nota de plată nu trebuie transferată din nou cetăţenilor şi economiei româneşti”, se arată în comunicatul formațiunii.
Discuția privind deficitul bugetar are implicații și pentru comunitățile locale, inclusiv pentru Vrancea. Eventualele modificări ale taxelor, cheltuielilor publice sau finanțării investițiilor pot influența bugetele administrațiilor locale, proiectele de infrastructură și serviciile publice.
Comunicatul AUR nu indică însă măsuri guvernamentale concrete care ar afecta în prezent județul Vrancea.
Solicitarea formațiunii vizează prezentarea în Parlament, pe 2 noiembrie, a unui calendar și a unor măsuri financiare prin care Guvernul să explice cum intenționează să atingă țintele de deficit asumate pentru următorii ani.