Fermierii vrânceni au obţinut în 2026 producţii bune la grâu, rapiţă şi orz, însă încep noul an agricol cu o problemă serioasă: lipsa apei din sol. Seceta din ultimele luni a întârziat însămânţările de toamnă, iar agricultorii sunt nevoiţi să aleagă între a aştepta ploile şi a semăna în condiţii care pot compromite culturile. Situaţia a fost prezentată de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Vrancea într-un raport întocmit pentru Colegiul Prefectural.
Vrancea are o suprafaţă arabilă de 148.329 de hectare, însă numai aproximativ 10% beneficiază de irigaţii. Asta înseamnă că, pentru cea mai mare parte a terenurilor agricole, recoltele depind aproape în totalitate de precipitaţii.
Anul agricol 2025-2026 a început în condiţii favorabile, cu suficientă umiditate în sol pentru pregătirea terenurilor şi însămânţări. Ploile din toamna anului trecut şi din primăvara acestui an, alături de tehnologiile agricole folosite, au contribuit la obţinerea unor producţii bune.
Situaţia s-a schimbat însă odată cu venirea toamnei, când lipsa precipitaţiilor a început să afecteze pregătirea terenurilor pentru viitoarele culturi.
Grâul, cea mai importantă recoltă. Producţii bune şi la porumb, rapiţă şi struguri
Datele centralizate de DAJ Vrancea arată că fermierii au recoltat anul acesta 200.000 de tone de grâu, de pe o suprafaţă de 40.000 de hectare, cu o producţie medie de 5.000 de kilograme la hectar.
La orz şi orzoaică, producţia totală a fost de 44.900 de tone, iar la rapiţă au fost obţinute 23.100 de tone.
Porumbul a ajuns la o producţie de 120.120 de tone, la un grad de recoltare de 94%, în timp ce floarea-soarelui a înregistrat o producţie de 62.440 de tone.
În ceea ce priveşte viticultura, una dintre activităţile agricole importante ale judeţului, raportul indică o producţie de 127.652 de tone de struguri pentru vin, la un grad de recoltare de 94%, şi 30.000 de tone de struguri de masă.
Au fost raportate şi 17.100 de tone de tomate cultivate în ciclurile de vară-toamnă, 15.400 de tone de cartofi şi 2.199 de tone de soia şi sorg.
Recolte bune, dar câştiguri mici pentru agricultori
Cantităţile obţinute nu s-au transformat automat în profituri pe măsură. Direcţia Agricolă atrage atenţia că preţurile de valorificare a cerealelor, raportate la costurile de producţie, lasă fermierilor marje reduse de câştig.
Pentru recolta din 2026, agricultorii vrânceni au încheiat contracte la aproximativ 900 de lei pe tonă pentru grâu şi 775 de lei pe tonă pentru orz, echivalentul a circa 0,90 lei, respectiv 0,78 lei pe kilogram.
Cheltuielile cu seminţele, îngrăşămintele şi motorina pun o presiune suplimentară asupra producătorilor.
În aceste condiţii, DAJ Vrancea recomandă asocierea agricultorilor în cooperative de profil, care să le permită achiziţionarea de inputuri agricole la preţuri mai mici şi negocierea unor condiţii mai bune de vânzare.
O altă direcţie propusă este dezvoltarea unor forme de valorificare şi procesare a produselor agricole, astfel încât fermierii să nu mai depindă exclusiv de vânzarea producţiei brute.
Suprafaţa cultivată în primăvară a scăzut faţă de anul trecut
Raportul arată şi o reducere a suprafeţelor însămânţate cu culturi de primăvară.
Dacă în 2025 acestea însumau 79.732 de hectare, în 2026 suprafaţa a coborât la 70.371 de hectare, o scădere de 9.361 de hectare.
Cele mai importante reduceri s-au înregistrat la floarea-soarelui, de la 25.000 la 22.300 de hectare, şi la porumb, de la 31.915 la 30.400 de hectare.
Au scăzut şi suprafeţele cultivate cu ovăz de primăvară, orzoaică, sorg şi soia. În schimb, suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr a crescut de la 177 la 301 hectare, iar cea destinată cartofului a rămas la 800 de hectare.
Seceta întârzie însămânţările. Doar o treime din suprafaţa programată pentru grâu era semănată
Cea mai îngrijorătoare parte a raportului priveşte campania de însămânţări pentru anul agricol 2026-2027.
La momentul centralizării datelor, din cele 35.000 de hectare programate pentru grâu fuseseră însămânţate numai 11.400 de hectare, reprezentând 33% din suprafaţa planificată.
La orz, lucrările ajunseseră la 80%, cu 6.000 de hectare însămânţate din 7.500 programate, iar la orzoaica de toamnă procentul era de 70%.
Rapiţa reprezintă excepţia: toate cele 9.500 de hectare programate fuseseră însămânţate.
În schimb, la triticale şi secară, lucrările erau realizate în proporţie de numai 38%.
Potrivit DAJ Vrancea, campania de toamnă se desfăşoară în condiţii de secetă pedologică, ceea ce îngreunează pregătirea terenurilor şi creşte consumul de combustibil, implicit costurile suportate de agricultori.
Perioada optimă de semănat pentru grâu, triticale şi orz este, în general, între 25 septembrie şi 25 octombrie, dar condiţiile climatice pot impune modificarea calendarului.
Deşi recolta de rapiţă din vara acestui an a fost bună, fermierii s-au confruntat, în august, septembrie şi prima jumătate a lunii octombrie, cu un deficit acut de umiditate.
Unii agricultori au amânat însămânţările în aşteptarea ploilor. Alţii au fost nevoiţi să semene în sol uscat, asumându-şi riscul ca seminţele să nu germineze sau să răsară neuniform.
În cazul în care plantele intră insuficient dezvoltate în iarnă, există riscul unor pierderi de producţie sau chiar al compromiterii culturilor.
Concluzia Direcţiei Agricole este că revenirea la condiţii normale depinde de ploile din această toamnă şi de refacerea rezervelor de apă din sol.
Peste 1.500 de hectare de culturi, afectate de fenomene meteorologice
Pe lângă secetă, agricultorii vrânceni au avut de înfruntat în acest an şi alte fenomene meteorologice care au produs pagube.
Potrivit raportului, grindina a afectat 1.134,08 hectare de culturi, printre care viţă-de-vie, orz, triticale, rapiţă, plante furajere şi pomi fructiferi.
Inundaţiile şi băltirile au afectat 404,30 hectare, iar îngheţul târziu a produs pagube pe 68,5 hectare de plantaţii pomicole.
Separat, seceta pedologică a fost raportată pe 386,36 hectare, conform situaţiilor operative primite de DAJ Vrancea.
Sprijin financiar pentru producătorii de legume, usturoi şi cartofi
Raportul prezentat pentru Colegiul Prefectural cuprinde şi situaţia programelor de sprijin derulate în 2026 prin Direcţia Agricolă.
În programul destinat producţiei de legume cultivate în spaţii protejate, cu un sprijin de 1.500 de euro pentru fiecare 1.000 de metri pătraţi, s-au înscris 107 solicitanţi, cu o suprafaţă totală de 208.419 metri pătraţi.
Dintre aceştia, 104 au valorificat producţia şi au depus documentele justificative, valoarea maximă a sprijinului aferent acestora fiind de 312.628,5 euro.
În programul de susţinere a producţiei de usturoi, cu un ajutor de 3.000 de euro pe hectar, au fost înscrişi 24 de solicitanţi, pentru o suprafaţă plantată de aproximativ 51 de hectare. În urma verificărilor, suprafaţa eligibilă a fost de 35,7566 hectare, iar doi beneficiari au livrat usturoi şi au depus documentele necesare, valoarea maximă a sprijinului fiind de 107.269,8 euro.
Pentru programul de susţinere a producţiei de cartof de consum a fost înregistrat un singur solicitant, cu o suprafaţă eligibilă de 4,5 hectare şi o valoare maximă a ajutorului de 1.350 de euro.
Un an agricol cu două feţe
Datele prezentate de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vrancea descriu un an cu rezultate bune la recoltare, dar şi cu dificultăţi economice şi climatice care pot afecta viitoarele producţii.
Pe de o parte, fermierii au reuşit să obţină cantităţi importante de cereale, plante oleaginoase şi struguri. Pe de altă parte, preţurile mici de valorificare, cheltuielile ridicate şi lipsa precipitaţiilor fac ca noul an agricol să înceapă sub semnul incertitudinii.
Pentru un judeţ în care aproximativ 90% din terenul arabil nu beneficiază de irigaţii, evoluţia vremii din următoarele săptămâni poate conta decisiv pentru culturile care ar trebui să asigure recolta din 2027.